sâmbătă, 27 octombrie 2012

bolnav de fericire...

aud mereu, de mai bine de un an, că timpul le vindecă pe toate. de fapt, am auzit multe în acest răstimp. că uit, că o să iubesc din nou, că viaţa merge înainte, că aşa a trebuit să se întâmple, că e nevoie de un an sau de doi să-mi revin. recunosc, am avut perioade, la început, când mă gândeam că aşa o fi. da, eram vulnerabil şi mi-era foame de o vorbă bună de la cel din faţa mea. acum, însă, nu mai cred în aşa ceva. nimic nu poate înlocui ce ai pierdut şi nimic nu te poate face să uiţi.

viaţa nu poate fi o loterie, destinul nu poate fi jucat la ruletă. am ajuns să-i apreciez pe cei care te lasă în pace atunci când eşti în dificultate şi nu te sufocă cu vorbe de îmbărbătare. după cum îi urăsc pe cei care compătimesc. slăbiciunea umană e dată şi de credinţa că le ştim pe toate şi că cel de lângă tine are nevoie de amăgirea ta. ne-am obişnuit să aruncăm cu vorbe în cel care suferă, să simplificăm totul cu neobrăzare şi fără să ne dăm seama că astfel afişăm o superioritate care jigneşte în cele din urmă.

după ce ai atins cerul, viaţa nu mai poate fi trăită altfel, e ceva ce se întâmplă o singură dată. şi dacă te-ai hrănit cândva cu fericire şi cu iubire, nu-ţi va mai fi foame nicicând. poate doar dacă la masa sufletului se aşează din nou cel care te-a umplut de dor şi patimă. am iubit din adâncul fiinţei mele, am plâns de fericire şi am râs cu ochii larg deschişi, mi-am prefăcut sufletul într-un tun şi am azvârlit cu inima prin pieptu-mi dezgolit, am fost alintatul lumii şi cel mai iubit dintre pământeni.

n-am nicio problemă, deci, dacă destinul mi se va curma mâine. n-am nicio problemă dacă-mi voi da ultima suflare singur. sufletul meu râde într-una, chiar dacă asta nu se vede, mâinile-mi ating când vreau ochii şi chipul drag. mă trec aceeaşi fiori şi simt aceeaşi patimă ca la început. cei ca mine nu pot fi lecuiţi. nu există antidot pentru fericire.




7 comentarii:

  1. Nu vreau sa te intorci din drumul spre care cu greu ai pornit....acel drum care iti dadea speranta la zambet din nou .... nimeni nu vrea sa uiti, de compatimit mai putin, dar lasa si alta raza sa iti alinte lumea.......te sarut cu drag .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. cam greu cu alta raza... poate doar daca e raza razelor... :)

      Ștergere
  2. Stii ca nu pot comenta altfel decat prin muzica..
    Inima ta plange ca si aceasta vioara..

    http://www.youtube.com/watch?v=tLLe_XhQ_2M&feature=related

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc, ellla, dar cred ca nu m/am facut inteles. nu/mi plange inima.... :)

      Ștergere
  3. Tout compris! chapeau pour te décision, je regret-ci je te tracase avec mes encouragements! Mais n'oublie pas il existe toujours un petit espoir même pour ceux qui aiment de se mentir toute seule pour mieux être dans ce moment, mon cas par exemple :">
    Viata e plina de surprize Sandu cand te astepti mai putin. Totul depinde de noi cat de flexibili sintem in a accepta noul in viata noastra

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. sa vina surpriza atunci, ce sa zic, mihaela...? si, nu, nu m/ai tracasat deloc, cu nimic. reste tranquille, s'il te plait! :)

      Ștergere
    2. Of,of ,maestre, cine m-a pus sa am zi libera ?! mi-ai deschis cu cutitele tale bine ascutite, toate ranile cusute cu atata truda ! Acuma sa mi le inchizi la loc !

      Ștergere