marți, 11 iunie 2013

rugă pentru îngeri...

vreau să ajung la îngerii ce te îmbrățișează în fiecare noapte. să-i rog să mă lase și pe mine să văd chipul tău cufundat în perna moale. să-mi trec neștiut mâna prin părul ce-ți ferește ochii de lumina lunii. să înțeleg de unde vine zâmbetul acela liniștit de pe buzele tale.

te privesc flămând de tine pe după florile din glastră și mă rog vântului să danseze cu perdeaua ce-mi stă stavilă privirii nesătule. am bătut atâta drum și oasele-mi sunt grele, dar mi-e sufletul plin de drag că te pot veghea acum. și mă rog norilor să plece și lunii să vină lângă mine. și chem stelele. și mă rog iar vântului, să le împrăștie peste trupul tău mic ce se joacă cu îngerii. am de pe drum și o ramură de liliac și trei margarete pe care aș vrea să ți le prind în păr. și mă rog iar îngerilor să mă lase și pe mine în joaca lor cu tine.

strângi în brațe perna mică și aproape că-ți aud bătaia domoală a inimii. ești atât de frumoasă în scăpărarea stelelor și în potolita lumină a lunii. ațipesc cocoțat ridicol pe fereastra ta și în vis mă joc cu părul tău. văd și tresărirea lină a ochilor ce m-au fermecat atunci și, iar, acel zâmbet ce m-a năucit. îți ating ușor fruntea și cobor pe nas în jos. mă las purtat de conturul buzelor și degetul îmi este pârjolit de respirația ta. aud mai limpede vocea tihnită a inimii tale. aș vrea să te sărut, dar mi-e că-ți tulbur pacea.

dansul vântului s-a încheiat, luna și stelele au plecat la culcare și liniștea m-a trezit din visare. aud florile din glastră spunându-mi bună dimineața și foșnetul unor aripi. să fi fost îngerii ce mi-au ascultat ruga?

e vremea să plec, dar drumu-mi va fi ușor acum. și nu știu dacă vei mai găsi margaretele mele împletite în părul moale și nici ramura de liliac lăsată pe geam. dar poate-ți vei aminti că am fost și eu în joaca cu îngerii tăi. și poate vei mai auzi și ecoul buzelor mele ce ți-au șoptit că... te iubesc.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu