acum doi ani te lăsam în
urmă, Românie. pentru altă mamă, credeam, unde roșul era mai
roșu, galbenul mai galben și albastrul mai albastru. nu mi-ai
lipsit, până am realizat că nu eram supărat pe tine, ci pe cei
care te seacă într-una de puteri și te batjocoresc furându-te și
mânjindu-te cu rahatul lor puturos.
m-am întors la tine, și nu
regret, chiar dacă mai hrănești destui nemernici. am tot spus asta
de atunci: am plecat urându-te, m-am întors iubindu-te.
întoarceți-vă acasă, faceți ca mine. o sută pe lună, o sută pe an, pentru o
sută de ani mai buni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu